5 pași către încrederea în sine

23.10.2015
5 pasi catre increderea in sine

În 5 paşi simpli, pe care îi practic relativ constant, am scăpat de presiunea sub care trăiam. Am început să îmi construiesc o imagine sănătoasă de sine şi să am mai multă încredere în mine.

Multă vreme nu am avut prea mare încredere în mine, veneam cu multe frici şi destul de multă nesiguranţă personală. Este un subiect pe care eu însămi l-am studiat mult şi pe care îl aud des în discuţiile cu clientele mele de la sală.

Organizarea

Am învăţat, atât îm propria mea terapie, cât şi în procesele de coaching prin care am trecut că încrederea în sine se construieşte pas cu pas. Primul lucru despre care am aflat că funcţionează este să îmi ţin evidenţa lucrurilor bune pe care le fac.

Timp de câteva săptămâni mi-am scris obiectivele zilnice în agendă şi am bifat ceea ce reuşeam să fac. Era vorba, deopotrivă, de sarcinile zilnice, de obiective de la muncă sau de mers la sala ori gătit ceva sănătos. La muncă, de exemplu, m-a ajutat să îmi fac un program de răspuns la mailuri, de răspuns la telefon, de îndeplinit obiectivele legate de scris articole pentru pagina mea de Facebook sau site.

În obiectivele mele zilnice intrau organizarea meselor, atenţia pe care o depuneam ca să mă îmbrac cu grijă ori să ajung, măcar din când în când, la un masaj sau tratament pentru față. După câteva săptămâni am avut o imagine clară a lucrurilor pe care le puteam face într-o săptămână obişnuită.

Stabilirea obiectivelor

Al doilea pas a fost să îmi setez obiective realiste şi realizabile. De exemplu, dacă am observat că pot scrie doar 2 articole pe zi, am învăţat să nu îmi mai propun să scriu 4, pentru că nu aş fi putut niciodată ţine ritmul. Continuam să mă simt rău şi să nu am încredere de sine. În felul acesta am învăţat să îmi adaptez aşteptările pe care le aveam de la mine însămi.

Depăşirea limitelor

Al treilea pas a fost să îmi împing de fiecare dată limitele, dar fără să exagerez. Dacă, de exemplu, ştiam că pot ajunge la sală de 3 ori pe săptămână, îmi propuneam că în una dintre zile să fac două antrenamente consecutive. Mi-am propus puţin mai mult de fiecare dată, în aşa fel încât să mă menţin motivată şi interesată în legătură cu procesul.

Concretizarea orizontului de timp

Al patrulea pas a fost să îmi setez întotdeauna obiective clare de timp în legătură cu lucrurile pe care mi le propuneam. De pildă, „vreau să învăţ un antrenament nou” a devenit „în 3 luni vreau să învăţ un antrenament nou”. Astfel, obiectivele mele au avut o referinţă de timp şi eu am putut să îmi evaluez parcursul într-un context obiectiv.

Astfel, când mă simţeam descurajată şi îmi pierdeam încrederea în mine, mă întorceam la planificare şi vedeam dacă proiectul meu personal merge în ritmul potrivit sau nu.

Adaptarea planurilor

Pasul numărul 5, şi cel mai important, este că am învăţat să reevaluez planurile. E în regulă să mă adaptez, câtă vreme sunt conștientă de proces, obiectivă în legătură cu motivele pentru care vreau să îmi reevaluez planul şi concentrată să lucrez cât de bine pot pentru a-mi atinge obiectivul.

Acest proces dinamic de reevaluare mă ajută permanent să fiu în contact cu realitatea externă în care îmi desfăşor activitatea, să am încredere în raţionamentele mele. Rămân într-o zonă de realism şi obiectivitate în legătură cu ceea ce pot sau nu pot face.

Vezi și alte articole de reflecție psihologică care te vor ajuta să te înțelegi mai bine, inspira sau îți pot oferi sugestii utile.


Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publicaToate campurile marcate cu * sunt obligatorii