Evaluare pentru 2016

02.01.2017
evaluare 2016

Evaluare pentru 2016, pentru ca invatam din greseli si din reusite. In loc de rezolutie, anul asta incepe pentru mine cu o perioada de evaluare a ceea ce a trecut. Simt ca inainte de a-mi dori cate ceva pentru viitor e important sa aflu ce am invatat din ceea ce a trecut si sa evaluez cu atentie ceea ce am trait anul asta.

2016 a fost un an incarcat pentru mine, desi a fost un an bunicel. Am inceput anul cu cateva luni de chinuiala personala, timp in care trebuie sa recunosc si ca am fost un om ciudat si ca am ranit niste oameni. Am invatat atunci despre contradictia dintre ceea ce credeam ca imi doresc si ceea ce puteam si pot efectiv sustine. Mi-a fost greu sa constientizez ca am gresit si, din pacate, in etapa asta, am ranit si am stricat niste relatii cu oameni pe care in fond ii apreciam.

Dar, in calea devenirii noastre, uneori suntem boi, iar eu nu am fost vreo exceptie. Cand crezi despre tine ca „niciodata nu o sa fiu atat de …”, ei bine, ce sa vezi, tocmai am fost.

Elementul greu de digerat numarul unu. As vrea uneori sa pot crede despre mine ca sunt un fel de zana buna, echipata cu toate virtutile umane, dar iata ca realitatea sta altfel. Nota mica la evaluare.

Partea buna in 2016 a fost ca simt ca m-am cunoscut pe mine in alt mod. Mai autentic, mai matur si mai onest, pana la urma. Ma bucur ca am reusit sa intru intr-o zona de stabilitate profesionala. Am facut in trecut o promisiune sa nu mananc rahat portretizand o realitate de tip facebook si sa le spun oamenilor lucruri in care nu cred, dar pe care stiu ca ar vrea sa le auda. In mediul virtual e destul de simplu sa abordez o identitate vizuala care stiu ca „prinde” dar care nu imi e fireasca, asa ca iata-ma. Nu mananc cele mai aspectuoase chestii, nu mananc nici cele mai sanatoase preparate din lume, nu-s mereu fericita si nici nu arat mereu bine. Si ma bucur ca pot sa ma prezint asa cum sunt, iar lumea ma citeste si ma urmareste fara acest pospai de perfectiune. Trebuie sa recunosc faptul ca mi-a fost frica, in tot anul 2016, ca nu sunt destul de cool, fashionable sau trendy pentru a avea succes. Si ma bucur ca a iesit binisor si anul asta. Sala mea, LadyFIT, e un proiect care merge bine, am tras linie in decembrie la cel mai bun an de pana acum si asta imi da incredere pentru ce urmeaza. Tot in 2016 am avut multe proiecte de comunicare si mai toate au iesit ok. Au fost si vreo 3 care nu au mers stralucit, dar acum stiu mai bine ce branduri pot sustine cu succes pentru publicul meu.

<blockquote style=”text-align: justify;”>   Orice inceput in zone noi de afaceri inseamna ajustari pe baza unor erori si a unor reusite, iar anul asta exact asa a fost si pentru mine.</blockquote>

Nota buna la evaluare, in planul asta.

Vara lui 2016 a fost intensa din multe puncte de vedere. Nu am facut neaparat o vacanta spectaculoasa, pentru ca am ales sa locuiesc la Constanta timp de cateva luni, iar vara am petrecut-o acolo. Mi-am redus destul de mult programul de munca si mi-am asumat implicit o reducere de buget pentru vacante, dar nu imi pare rau. O schimbare ca asta e benefica macar o data in viata, iar eu am invatat si ca pot trai cu mai putin si ca exista multe alte lucruri care tin loc de hoteluri de lux si vacante prin locuri exotice. Cum imi zicea prietena mea Mona acum cativa ani,

Daca esti bine, nu ai nevoie de prea mult.

Mi-a luat 3 ani sa pricep acest statement simplu, dar adevarul e exact asa. Cand m-am simtit fericita, implinita si prezenta m-am bucurat de plaja din cartierul meu din Constanta de parca eram la St Tropez. Sunt fatete diferite, dar ma bucur ca am invatat sa fiu fericita si cu lucruri simple. Nota buna la evaluare si aici.

Toamna asta am muncit mult. Am venit inapoi la Bucuresti in octombrie si am tras ca un caine. Si cu sala si cu site-urile, am luat toate proiectele posibile si am fortat totul la maximum. Ma bucur ca am facut-o, pentru ca am invatat cat de mult pot sa trag, atunci cand imi doresc asta, dar ma bucur si ca am invatat sa dozez lucrurile in asa fel incat sa fie si sustenabile. E probabil cea mai valoroasa lectie pentru mine in sfera profesionala, sa fac acel fine-tuning care sa imi permita sa sustin pe termen lung un ritm de munca intens si eficient. Am facut pentru prima data in viata economii, am amanat niste etape ca sa imi fac mai bine temele si ma simt mai stapana si mai increzatoare in deciziile mele in zona de afaceri. Stabilitatea e un sentiment pe care nu l-am trait pana anul asta, in cei aproape 12 ani de antreprenoriat, dar ma bucur ca am avut ocazia sa il explorez. Mai vreau si de aici inainte sa simt ca pasesc pe teren solid, asa ca anul 2016 a fost un profesor bun in sensul asta. Nota maxima la evaluare aici, mi-a placut tare mult de mine anul asta, in planul asta.

img_5936

Finalul de an a venit cu o lectie despre caritate si generozitate, cand am fost fericita sa dau o mana de ajutor unui proiect caritabil, Fundatia Caritabila Metropolis. Mi-am luat enorm din experienta asta si am fost fericita sa descopar cati oameni buni si generosi am in jurul meu, dar si cata bunatate mi-a adus in viata acele 2 saptamani in care am strans bani pentru copilasi.

In plan personal, spuneam ca a fost un an cu multe lectii. M-am cunoscut pe mine mai bine si nu intotdeauna mi-a placut prea tare de mine insami. Desi se spune ca suntem suma celor 5 oameni cu care petrecem cel mai mult timp, din pacate anul asta nu am reusit sa fiu atat de buna. Dar am realizat de unde imi vin multe dintre scortoseniile mele in plan personal, de ce ani de zile am avut nevoie de reguli stricte si de validari etapa cu etapa in progresul relatiilor cu ceilalti si de ce derapajele mele, atunci cand au existat, au fost similare cu accidentele aviatice. Nota medie la evaluare aici, mai am de lucru.

Asadar, la final de 2016 si inceput de 2017, permiteti-mi sa ma prezint: sunt Oana Cornelia Gramescu, am aproape 33 de ani, sunt workoholica, imi place sa calatoresc, sa mananc, sa scriu, sa dansez si sa beau vin alb cu gheata, locuiesc cu chirie pentru ca nu imi place sa apartin unui loc, mi-e groaza de atasamentul de oameni, ocazional ma mint extrem de bine, imi place sa vad doar anumite bucati din realitatea care ma inconjoara si mi-e frica de maturizare. Ma simt uneori ca o copila rasfatata, imi place sa ma copilaresc dar si sa ma simt stapana pe mine si pe viata mea. Uneori imi doresc sa deleg cuiva responsabilitatea deciziilor mele, dar fara sa fie nevoie sa imi asum vreo consecinta (utopic, stiu) a acestei delegari. Si sunt o norocoasa fara limite, din moment ce am reusit sa scap de toate prostiile in care m-am bagat cu un minim de consecinte nasoale. Mona, Jako si Laura, va multumesc pentru toate smiorcaielile ascultate anul asta. Andra, Vlad, imi pare rau ca am fost vaca. Kitty si Gia, va multumesc pentru tot sprijinul pe care mi l-ati oferit cu generozitate la sala. Vasile, iti multumesc pentru toate discutiile oneste si contrapunctele pe care mi le-ai evidentiat cu claritate. Dalanda, Paula, Loredana, Marcela, Diana, Raluca, Oana si Mihaela, fara voi LadyFIT nu ar fi. Miki, iti multumesc pentru generozitatea cu care mi-ai ghidat pasii in online. Alina, iti multumesc pentru toate introspectiile si discutiile de anul asta, sper ca la anul sa fim mai normale. Mam, Paps, va multumesc ca sunteti mereu langa mine si ca nu ma innebuniti prea tare. Ale, iti multumesc pentru ca ai fost mai bun si mai destept ca mine.

 

 

Salvează

Articole Similare


Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publicaToate campurile marcate cu * sunt obligatorii