Mananc

A manca sanatos este pentru mine fundamentul unui corp puternic. Imi place sa ma simt bine, sa am energie si un tonus bun, iar modul in care ne alimentam influenteaza semnificativ acest aspect. Asa ca scriu despre mancare sanatoasa in context urban, adica ce poate manca un om ocupat, care lucreaza in orasele aglomerate ale tarii si care doreste sa obtina un echilibru intre mancarea sanatoasa si placerea gustului. Tot aici vorbesc si despre mancarea potrivita in dietele de slabire, pentru ca eu cred ca alimentatia potrivita pentru slabire trebuie sa reinceapa sa devina mancare si nu o lista de ingrediente si calorii.

Ca nutritionist militez pentru o alimentatie echilibrata si sustenabila in raport cu stilul de viata individual si asta promovez si catre clientii cu care lucrez pentru consilierea in slabire si catre viitorii nutritionisti pe care ii formez in cadrul cursului acreditat in care predau si despre asta scriu si aici. Tot in aceasta sectiune scriu recomandari despre restaurantele in care merg, despre felurile de mancare pe care le comand si despre cafenelele in care imi place sa petrec timp, pentru ca a manca sanatos nu ar trebui sa insemne sa iti sacrifici viata sociala, iar mie imi place mult sa ies in oras.

19.11.2013

Reţete raw: Salată de ciuperci


Ingrediente

– 15 ciuperci medii
– 1 lingură ulei de măsline presat la rece
– zeama unei lămai mari
– 2 linguri oţet balsamic (fără zahăr)
– sare
– rozmarin
– 1 ceapă mică roşie
– 1 avocado
– 15 nuci de caju rehidratate 8 ore sau peste noapte
– câteva fire de pătrunjel şi mărar
– 1 căţel de usturoi

Preparare

– ciupercile se taie felii subţiri şi se pun într-un vas larg, în strat subţire
– se agaugă peste ele zeamă de lămâie, uleiul, oţetul balsamic, sarea, rozmarinul
– se lasă la marinat în frigider peste noapte
– avocado se pune în blender împreună cu nucile de caju rehidratate, zeamă de lămâie, căţelul de usturoi şi, opţional, o linguriţă de ulei de măsline. Se mixează până când rezultă o “maioneză” fină
– peste ciupercile marinate se toarnă maioneză, se adaugă ceapă tocată mărunt, pătrunjelul şi mărarul

14.11.2013

Reţete raw vegane: Chiftele


Bucătăria raw vegană este o încântare a gustului şi o minune pentru sănătate, iar reţetele de mai jos sunt destul de uşor de preparat. Ingredientele trebuie mărunţite, se foloseşte mult răzătoarea, blenderul sau robotul de bucătărie, iar pentru că unele ingrediente necesită deshidratarea, se folosesc şi instrumente speciale de bucătărie.

Între ustensilele de bucătărie de care ai nevoie, cel mai adesea se regăseşte deshidratorul, care este un fel de “cuptor” al bucătăriei raw-vegane. Deşi termenul este forţat, utilizările deshidratorului sunt multiple şi uşurează foarte mult viata celor care îmbrăţişează o dietă raw vegană. Deshidratorul scoate apa din alimente şi le încălzeşte până la 47 de grade, menţinând totodată tot conţinutul de enzime şi vitamine al alimentelor. Blenderul sau procesatorul de alimente este un alt instrument foarte util în bucătăria raw-vegană, ca şi cuţitul de feliere specială pentru spaghete de legume.

Chiftele

Ingrediente
– 20 de migdale
– 1 morcov mediu
– 1 dovlecel mediu
– 1 ţelină mică
– 1 ceapă medie
– 3 căţei de usturoi
– 1 lingură de susan măcinat şi 1 lingură de seminţe de susan întregi
– suc proaspăt din 2 roşii medii şi un ardei roşu mic
– 2 linguri tărâţe psyllium
– boia de ardei dulce
– cimbru
– sare
– mărar şi pătrunjel

Preparare
– se pisează/macină migdalele
– se rad fin morcovul, dovlecelul, ţelină
– se taie ceapă, usturoiul, pătrunjelul şi mărarul
– se blenduiesc roşiile împreună cu ardeiul
– se amestecă toate ingredientele şi se frământă cu mâna sau robotul de bucătărie până când ajung la consistentă compoziţiei de chiftele tradiţionale. Dacă mai este nevoie de lichid, se adaugă apă plata
– se modelează cum doreşte fiecare
– se lasă la deshidratat, la 40 de grade, 10-12 ore

Reţete raw vegane:Salată de Chia


Din punct de vedere nutriţional, seminţele de chia sunt dintre cele mai valoroase. Sunt bogate în acizi graşi Omega-3 care ajută la scăderea şi menţinerea colesterolului, conţin de 5 ori mai mult calciu decât laptele integral şi au o concetratie de antioxidanţi mai mare de 3 ori decât afinele!

Va invit să încercaţi o salată de chia, ce se prepară rapid şi care o să va facă să iubiţi seminţele de chia:)

 

Salată de chia

Ingrediente
– 3 linguri de chia
– 1 lingură de ulei de măsline presat la rele
– zeamă de lămâie după gust
– ceapă verde
– apă, cât cuprinde
– sare

Preparare
– seminţele de chia se pun într-un vas, se toarnă ½ ceşcuţă de apă, sau mai mult dacă e necesar, se adaugă lingură de ulei, sarea şi sucul de lămâie
– se amestecă câteva minute pentru a activă gelatină din jurul seminţelor
– se adaugă ceapă verde tocată mărunt şi se mai mai lasă încă 10 minute

06.11.2013

Reţete tradiţionale reinterpretate


Ardei umpluţi cu carne şi legume – este reţeta mea preferată pentru pieptul de curcan, care cel mai adesea este fad şi plictisitor în dietă. Reţeta de mai jos se face cu o jumătate de piept de curcan, 2-3 morcovi, un păstârnac, o rădăcină de patrujel, un sfert de ţelină. Carnea de curcan se toacă mărunt în maşina de tocat carne, apoi se dau prin răzătoare rădăcinoasele. Se toacă mărunt 2 cepe şi o legătură de mărar şi se amestecă toate ingredientele până la omogenizare. Se potriveşte pasta de carne şi legume de gust – se adaugă puţină sare, piper proaspăt măcinat, puţin cimbru uscat şi se umplu ardeii bine spălaţi şi curăţaţi de seminţe cu această compoziţie de carne. Ardeii umpluţi se aşează în picioare într-un vas de yena, se acoperă cu câte o felie de roşie şi în tavă se completează cu un sos format din 2 căni de supă clară de legume (apă în care au fiert câteva bucăţele de ţelină şi o ceapă) şi puţin ulei. Când carnea e fiartă(cam 2 ore la foc mediu) se completează sosul din tavă cu bullion de roşii şi ardei şi se mai lasă să dea un clocot în cuptor. Cum se scoate tava se presară cu verdeaţă proaspătă – mărar şi pătrunjel, puţin leuştean – tocate mărunt . Se pot servi şi cu iaurt şi că atare,fiind un preparat foarte gustos.

Musaca de dovlecei şi vinete

Pentru această reţeta se pot folosi toate tipurile de carne – amestec de pulpe şi piept de pui sau curcan fără piele, pulpă de vită sau amestec de vită şi porc în cazul în care nu aveţi probleme cu colesterolul sau urmaţi o dietă bogată în grăsimi. O să descriu reţeta pentru carnea de vită, dar cantităţile şi procedeul se respectă şi în cazul altor tipuri de carne. Eu fac această reţetă cu 2 vinete, 2 dovlecei, 4 cepe, 4 ardei şi câteva roşii (se pot folosi şi roşii în bulion, dar fără sucul de roşii), iar pentru carne aleg pulpă slabă de vită, cam 500 g, pe care o dau prin maşină de tocat folosind sită mare (cea pentru cârnaţi) . Carnea toccata prin maşină împreună cu condimente naturale (sare, piper, mărar, cimbru după gust) 2 cepe tăiate mărunt, o lingură de ulei şi 3 linguri de supă clară de legume (apa în care au fiert câteva bucăţele de ţelină şi o ceapă) se înăbuşă la foc mic în tigaia ceramică, amestecând din când în când . Carnea trebuie să se pătrundă uşor, dar nu să se rumenească. E nevoie de un vas mare de yena, pe fundul căruia se aşează un strat de felii subţiri de vinete, apoi ardei, ceapă şi dovlecei (cam 2 cm de legume), mărar proaspăt tocat, puţin morcov ras. Se adaugă un start de 2 cm de carne înăbuşită, apoi încă un strat de legume şi tot aşa, având grijă că ultimul strat să fie din carne. Se face un amestec din roşii (dacă sunt din conservă, să fie scurse de bulion) cu ardei gras roşu, 5 linguri de ulei de gătit şi ceapă rondele, care se pune uniform deasupra ultimului strat de carne. Se dă la cuptor la foc mediu cam 1.5-2 ore în funcţie de cantitate. Se serveşte cu verdeaţă proaspătă deasupra.

Varză a la Cori
Această reţeta foloseşte varză murată şi este o interpretare mai sănătoasă a reteti clasice de varză călită. Eu folosesc pentru această reţeta o pulpă de curcan fără piele, dar merge foarte bine făcută cu carne de gâscă, de cocoş, de vită sau de porc şi diferite amestecuri între ele. O varză murată se toacă mărunt, înlăturând partea fibroasă a frunzelor şi se lasă la scurs 30 de minute. Între timp, carnea se dă prin maşina de tocat (sita cea mare, de cârnaţi) şi se amestecă împreună cu 2 cepe tocat2 mărunt şi 2 ardei graşi tăiaţi cuburi mici. Se înăbuşă în tigaia ceramică cu 4 linguri de ulei de 4 linguri de supă clară de legume (apă în care au fiert câteva bucăţele de ţelină şi o ceapă). Între timp, varză murată scursă bine se amestecă împreună cu 2 cepe tocate solzi mici, 2 ardei graşi tăiaţi cubuleţe mici (max 5 mm), mult cimbru mărunţit, boabe de piper negru şi se aşează pe fundul vasului de yena într-un strat de circa 2 cm. Se completează cu un strat de 2 cm de carne înăbuşită, apoi din nou un strat de varză şi tot aşa, având grijă că ultimul strat să fie de varză. Fiecare strat de varză se condimentează bine cu cimbru şi piper. Se mai adaugă 2-4 linguri de ulei, se dă la cuptor la foc mediu cam 1.5-2 ore în funcţie de cantitate şi se serveşte fie că atare, fie cu mămăligă şi o lingură de smântână pentru cei care nu urmează o dietă de slăbire/menţinere.

Mâncare de praz

Se alege praz nu foarte gros, ca să fie fraged. Se curăţă bine şi se taie în bucăţi de 2-3 cm lungime, care se pun la înăbuşit în 2 linguri de ulei şi 3 linguri de supă clară de legume (apa în care au fiert câteva bucăţele de ţelină şi o ceapă) împreună cu o ceapă tocată mărunt şi doi ardei graşi roşii, în tigaia ceramică acoperită, la foc mic . Când prazul s-a înmuiat, se adaugă roşiile în bulion tăiate cuburi, măsline negre/kalamata, 2 frunze de dafin, câteva boabe de piper şi se mai lasă să fiarbă puţin, apoi se adaugă verdeaţă proaspătă (pătrunjel, leuştean) tocata mărunt şi se serveşte fie cu carne, fie cu 2 linguri de cous-cous integral .

Reţete pentru micul dejun


Overnight chia oats – reprezintă soluţia ideală pentru cei care nu au timp să îşi prepare de dimineaţă micul dejun, pentru că această reţetă trebuie făcută de seara. Se pun la înmuiat într-un bol o cană cu lapte de migdale, 4 linguri de seminţe de chia şi 4 linguri de fulgi de ovăz, 2 linguri de ananas şi stafide uscate, se amestecă bine şi se lasă la frigider peste noapte. Dimineaţa, înainte de servire, se adaugă o lingură de seminţe de dovleac, una de nuci şi, pentru cine merge la sport, o linguriţă de sirop de agave.

Mic dejun generos pentru o zi lungă – se bagă la cuptorul cu microunde un cartof dulce (yams) şi se lasă 10 minute la copt(pentru un cartof mai mic, 18 minute dacă e mai mare). Când cartoful e copt, se clăteşte în apă rece, se pune pe farfurie şi se taie pe jumătate, pe lung. Se pun în interiorul cartofului 2-3 felii de brânză de capră cremoasă şi 3 linguriţe de almette sau Philadelphia. Se mănâncă cu linguriţa, fiind un mic dejun extrem de generos.

Omletă condimentată – 2 ouă se bat împreună cu o linguriţă de pesto de roşii uscate, un praf de chilli şi o lingură de mozzarella rasă. Se face în tigaie(ideal ceramică) la foc mic şi nu are nevoie de ulei suplimentar pentru că este grăsime suficientă în mozzarella. Se mănâncă împreună cu roşii cherry sau chiar roşii uscate .

Quinoa porridge – în cuptorul cu microunde, într-un castronel, amestecă 6 linguri de fulgi de quinoa, un vârf de cuţit de vanilie şi o cană de lapte, pentru 5 minute. Se servesc împreună cu o linguriţă rasă de sirop de agave sau cu o lingură de stafide.

Sandwich cu somon şi avocado – ai nevoie de 2 felii de pâine neagră unse cu puţină crema de brânză, 4 frunze de salată verde, o jumătate de avocado tăiată felii subţiri şi 50 g somon fume. Peste pâine se adaugă frunzele de salată, feliile de avocado şi feliile de somon. Se serveşte cu roşii sau ca atare, fiind un mic dejun consistent.

Reţete de gustări la birou


Ştim cu toţii că de multe ori, în timpul zilei nu ai timp să mergi să iei masa de prânz aşa cum trebuie şi, din păcate, cei mai mulţi apelează la celebrele “gustări de birou” cum ar fi covrigii, produsele de patiserie, biscuiţii sau sandwichurile cu mezeluri. Aceste obiceiuri alimentare ne îngraşă şi, pe termen lung, ne pot îmbolnăvi. În încercarea de a împăca un program de lucru aglomerat cu principiile nutriţiei sănătoase, cei mai mulţi dintre noi se lovesc de dificultatea alegerilor alimentare:

Ce ar trebui să mâncăm, în aşa fel încât să mâncăm sănătos, să ne asigurăm necesarul caloric ?

Cum trebuie stocate alimentele astfel încât să le putem consumă în condiţii de siguranţă ?

Cum ne organizăm mesele dacă nu putem mânca masa de prânz aşa cum ne-am dori?

Iată câteva reţete scurte, care au la bază ingrediente sănătoase şi sunt suficient de săţioase pentru o zi lungă la birou.

Carpaccio de avocado cu pui – deşi sună foarte fancy, e o reţetă foarte bună pentru zilele în care nu ai timp să mănânci. Trebuie să iei de acasă un avocado tăiat felii subţiri de 2-3 mm, curăţat de coajă şi învelit în folie de protecţie a alimentelor, că să nu se înnegrească. În aceeaşi caserolă, pune câteva frunze întregi de salată verde şi o roşie tăiată felii sau cuburi, un castravete feliat . În altă caserolă, pune un piept de pui condimentat bine, la grătar, tăiat felii şi peste care pui 2 linguri de ulei de măsline. Pentru a asambla gustarea, peste salata verde aşează feliile de avocado şi pieptul de pui cu tot cu uleiul de măsline, adaugă zeamă de la o jumătate de lămâie şi împreună cu 2 felii de pâine, reprezintă un prânz complet şi echilibrat.

Mix de iaurt cu seminţe sănătoase – pachetul tău trebuie să conţină un iaurt mare integral, organic, o pungă în care să amesteci o lingură de seminţe de dovleac, una de cânepă, una de chia şi una de nuci şi 3 sticksuri cu fibre (pot fi şi cele cu făină integrală cu stafide, şi cele cu grâu integral şi rozmarin sau paniţe de amaranth dacă urmezi o dietă low-carb). Amestecă iaurtul cu seminţele şi lasă-le cam 30 de minute că să se hidrateze cum trebuie, apoi poţi consumă amestecul împreună cu sticksurile integrale.

Lipie cu legume şi carne – ai nevoie de o lipie libaneză, în care pui salată verde iceberg tăiată felii lungi, ardei gras tăiat julienne, o jumătate de avocado tăiată felii şi un piept de pui la grătar tăiat de asemenea felii. Se rulează lipia şi se înveleşte în şerveţel de hârtie şi se pune într-o pungă de sandwich. Rezistă la temperatura camerei 2-3 ore şi la rece o zi.

Brânzică fortifiată cu garnitură de castravete . Ai nevoie de o pungă în care să ai un amestec de seminţe de dovleac, fulgi de quinoa, seminţe de in şi tărâţe de ovăz şi o cutie de brânzică de casă. Înainte de masă cu circa 30 de minute, amestecă seminţele cu brrânzică şi lasă-le la înmuiat. Taie castravetele în felii, adaugă pe deasupra un praf de sare şi ai obţinut o gustare săţioasă şi nutritivă.

Supă cremă de legume to go – foloseşte cana termorezistentă de cafea într-un mod mai sănătos! Prepară de acasă o supă cremă de legume care să conţină cartof dulce, ţelină, păstârnac, ceapă, morcov, conopidă şi 5 linguri quinoa – după ce au fiert legumele, adaugă puţin şofran, sare şi piper şi 2 linguri de ulei de struguri , mixează legumele fierte cu quinoa şi o parte din zeamă în care au fiert legumele, până obţii o cremă lichidă. Pentru zilele de la birou, umple o cană mare termorezistentă pentru cafea cu supă şi ai un prânz “la purtător” foarte sănătos! Îl poţi acompania cu 3 grisine din făină integrală sau 2 felii de pâine neagră cu seminţe.

Un altfel de quiche cu praz – ai nevoie de 2 forme de gătit quiche de unică folosinţă, pe care să le tapetezi cu miez de pâine neagră – la o formă intră cam 2 felii de pâine neagră fără coajă. Pentru umplutură, folosim 4 ouă, 2 linguri de mozzarella rasă, un praz tocat mărunt şi o lingură de ulei. Prazul se înăbuşă la foc mic împreună cu uleiul, iar ouăle se bat împreună cu mozzarella rasă. Peste formele tapetate cu pâine se adaugă prazul şi deasupra se împart egal ouăle amestecate cu brânză. Se bagă la cuptor şi se verifică din când în când. Se iau la pachet când sunt reci, într-o pungă de hârtie, cu tot cu formă în care au fost coapte.

Acestea sunt doar câteva dintre ideile la care poţi apela dacă doreşti totuşi să mănânci sănătos şi diversificat, chiar dacă programul zilnic nu-ţi permite să iei o pauză de masă în adevăratul sens al cuvântului. Cu puţină organizare şi bunăvoinţă, poţi să îţi respecţi şi dieta şi programul de muncă:)

05.11.2013

Proteinele


Care e primul gând care îţi trece prin minte când te gândeşti la proteine? Poate că te gândeşti la o reclamă pentru suplimente proteice, în care ţi se promit muşchi uriaşi? Sau poate ultima dietă la modă despre care ai citit în ziar, sau poate că ai auzit atât de des vorbindu-se despre proteine încât simţi că e posibil să nu mănânci suficiente proteine în dietă ta, din moment că par că sunt atât de bune încât toată lumea vorbeşte despre ele. Adevărul despre proteine este că cei mai mulţi dintre noi le consumă zilnic, adeseori în cantităţi mai mari decât am avea nevoie, întrucât se găsesc în mai toate alimentele pe care noi le consumăm.

Acest text te va ajută să înţelegi mai bine ce sunt proteinele, ce tipuri de protein există în alimentaţia noastră şi ce se întâmplă dacă mâncăm prea multe proteine. În plus, vei află care sunt cele mai indicate alimente pe care trebuie să le consume pentru a avea proteine de bună calitate în dietă ta.

Ce sunt proteinele?

Proteinele fac parte din fiecare celulă, ţesut sau organ al corpului nostru, ele fiind, în organismul uman, permanent înlocuite şi reconstruite, în funcţie de necesităţile organismului. Proteinele pe care le preluăm din alimentative sunt descompuse în procesul de digestie până la aminoacizi, care sunt absorbiţi şi folosiţi în corpul nostrum pentru acest process de reconstrucţie.

Proteinele se găsesc în cantităţi mari în următoarele alimente :

*carne roşie, carne de pasăre şi peste
*leguminoase
*tofu
*ouă
*nuci şi seminţe
*lapte şi produse derivate din lapte
*unele cereale integrale, legume şi fructe pot aduce un aport mic de proteine – mai ales în comparaţie cu alte surse.

Ce tipuri de proteine există?

Proteinele sunt constituite din aminoacizi – gândiţi-va la ei că la nişte cărămizi de construcţie. Avem 20 de aminoacizi care, în funcţie de modul în care se combină, pot da naştere oricărui tip de proteină. Unii dintre aceşti aminoacizi pot fi sintetizati de corpul nostru, dar există o categorie specială de aminoacizi pe care corpul nostru nu îi poate sintetiza. Aceşti aminoacizi se numesc AMINOACIZI ESENŢIALI, şi este esenţial că ei să se regăsească în alimentaţia noastră, ei neputând fi obţinuţi pe cale metabolică. În funcţie de numărul de aminoacizi esenţiali pe care îi aduce, proteinele se numesc proteine complete sau incomplete.
O sursă de proteină completă esteâ ceea care asigura TOŢI aminoacizii esenţiali şi se mai numeşte şi proteină de bună calitate. Alimentele de origine animal bogate în proteine–carnea roşie, carnea de pasăre, peştele sif ructele de mare, ouăle şi lactatele sunt considerate surse de proteine complete .

O sursă de proteine incomplete este una care are cantităţi reduse din unul sau mai mulţi aminoacizi esenţiali. Proteinele complementare sunt două sau mai multe proteine incomplete dar care, împreună, asigura tot necesarul de aminoacizi esenţiali, într-o cantitate adecvată menţinerii stării de sănătate. De exemplu, orezul integral are cantităţi scăzute din unii aminoacizi esenţiali, dar aceşti aminoacizi esenţiali se regăsesc în cantităţi mari în fasolea uscată. Dacă asociem orezul integral cu fasolea uscată, reuşim să reconstituim cantitatea necesară de aminoacizi esenţiali pentru a fi sănătoşi.Iar dacă în trecut se consideră că aceste proteine incomplete trebuie consummate întotdeauna împreună, studiile recente arată faptul că, atâta vreme cât alimentele sunt consumate în aceeaşi zi, organismal nostru reuşeşte să se echilibreze. Importantă acestor asocieri creşte în perioadele de post sau în dietele vegane şi vegetariene, în care este important să acordăm o atenţie sporită aspectelor ce ţin de compoziţia alimentară, pentru a nu ne lipsi corpul de substanţe esenţiale pentru sănătate.

De câte proteine am nevoie zilnic?

În tabelul din imagine avem recomandările minimene cesarepentru o alimentative echilibrată, în funcţie de vârstă şi sex.
Însă pentru scopuri practice, poate că mult mai util este să ne orientăm în funcţie de alimentele cele mai uzuale:

O cană mare de lapte (250 ml) are un aport de 8 grame de proteine.
O bucată de carne de 100 de g aduce în jur de 22 de g de proteine.
200 de grame de leguminoase uscate (cântărite înainte de fierbere) aduc un aport de circa 15 g proteine
Un iaurt mic(125 g) are în medie 4 g de proteine
O felie mică de telemea(cât podul pamei, groasă de un deget) aduce 20 g de proteine
Un ou de găină aduce 7 g de proteine
O felie de tofu aduce 10 g de proteine.

Aşa cum vezi, alimentaţia noastră obişnuită nu are nici o problema în a ne asigura cantităţile necesare de proteine. În realitate, majoritatea oamenilor cu o alimentative omnivore consumă de fapt mai multe protein decât ar avea nevoie.

Ce se întâmplă dacă mănânc prea multe proteine?
Mai ales în ultimii ani, modă dietelor hiperproteice a adus în discuţie problemele generate de consumul excesiv de proteine. S-au făcut nenumărate afirmaţii cu character mai mult sau mai puţin ştiinţific şi adesea ştiinţă a fost umbrită de interese comerciale.

Aşadar, ce se întâmplă în corpul nostru când mâncăm prea multe proteine?
Primul organ care poate fi afectat de consumulexcesiv de protein esterinichiul- consumul crescut stresează aparatul renal şi, pe fondul unor probleme pre-existente, poate creşte cantitatea de proteine din urină sau se pot formă pietre la rinichi. Consumul ridicat de apă şi efortul fizic moderat sunt de natură să ajute la prevenirea acestor probleme, dar trebuie să va informaţi medical dacă intenţionaţi să începeţi o dietă hiperproteica sau să consumaţi suplimente concentrate cu proteine.
Un consum excesiv de protein forţează eliberarea calciului din oase, pentru că aciditatea crescută, provocată de digestia şi absorbţia proteinelor.

Consumul ridicat de carne este adesea asociat cu probleme cardiace, cauzate de excesul de grăsimi săturate nesantoase care se găsesc în produsele animale.

Consumul ridicat de carne roşie a fost asociat şi cu o incidenţa crescută a cancerului de colon.

În cazul dietelor de tip low-carb sau ketogenice, excesul de protein poate întrerupe exact procesul care ar trebui să producă pierderea în greutate, deoarece s-a demonstrat că o cantitate prea mare de proteine între rupe ketoza nutritională (starea urmărită de acest tip de diete) .

În cazul unei predispoziţii genetice, purinele din carne contribuie la acumularea de acid uric în sânge, agravând afecţiunea metabolic numită guţă .

Cum ştii că mănânci prea multe proteine?
În anumite situaţii – stress fizic şi psihic, sarcina, programe de antrenament urmate constant – nevoile de protein ale organismului cresc, dar asta nu înseamnă că ele trebuie consumate în cantităţi nelimitate.

Că idee generală, un consum de proteine mai mare de 1.5g proteină/kilogram corp nu este recomandat fără avizul medicului curant sau al nutritionistului .Astfel, pentru o femeie cu o greutate medie de 60 kg, de 35 de ani, consumul de protein trebuie să fie minim 45 g proteine/zi şi maxim 90 de g proteine/zi .

În alimente, ar trebui să consumăm celputin un ou, o felie de brânză şi 100 g carne, dar nu mai mult de, un grătar generos, un ou, un iaurt mic şi o felie de brânză telemea.

Totodată, ar trebui să fim atenţi că sursele de protein să fie diversificate – să consumăm şi proteine vegetale şi animale.Cei care urmează o dietă vegană sau vegetarian trebuie să fie atenţi la combinarea proteinelor, pentru a-sia sigură profilul nutritional complet.

Mic dejun– Egg muffins sau cum să faci omletă fără să pierzi timpul


Pentru orice femeie, dimineaţa e o perioadă tare complicată – trebuie să te pregăteşti – spălat, îmbrăcat, machiată şi aranjată dacă e cazul – eventual să pregatesti bărbat/copii/câine sau pisică, să mă iei în calcul şi traficul de dimineaţă şi, colac peste pupăză, să mai prepari şi ceva de mâncare pentru micul dejun.

Din păcate, multe dintre noi alegem să sacrificăm tocmai micul dejun, cea mai importantă masă a zilei, în realitate, pentru că nu mai avem timp sau energie a ne gândim şi la asta. Deja ştim că “ fulgii cu iaurt ” sau “cerealele cu lapte” sunt doar o soluţie de compromis, dar din păcate nu avem timp de ceva mai bun.

Acum ceva timp căutăm o variantă care să fie uşor de făcut, decentă din punct de vedere nutritiv şi să nu necesite prezenţa mea fizică în bucătărie pe durata preparării. Oricine a încercat să facă o omletă fără să o “păzească” ştie cât de repede se arde sau, din contră, exact când stai lângă ea pare că nu se mai coace niciodată uniform.

Pentru muffins-urile cu ou (nişte mini omlete, de fapt ) ai nevoie de hârtie pentru brioşe, pulverizată cu un ulei termorezistent (ulei de cocos sau special pentru gătit, pus într-un tub de spray de ulei – se găsesc la orice supermarket mai răsărit).

Înainte să începi reţeta, porneşte cuptorul la 180 de grade şi lasă-l să se încingă.

Între timp, într-un castron, se bat ouăle ( 3 ouă pentru 2 persoane, 5 pentru doi adulţi şi doi copilaşi ) cu furculiţa, până se omogenizează. Se taie separat un fir de ceapă verde (fără frunze), 2-3 roşii uscate şi 2-3 frunze de busuioc proaspăt, dacă ai în casă – dacă nu, nu e nici o dramă, merge şi busuioc uscat sau amestec de condiment italieneşti.

Mai ai nevoie de o felie de telemea scursă de zer – cel mai simplu e să o ştergi bine cu un prosop de hârtie curat, iar că să faci reţeta bărbat-friendly poţi în loc de telemea să pui nişte caşcaval . Se taie brânzeturile cubuleţe mici sau se dau pe răzătoare şi se amestecă cu ouăle bătute.

Compoziţia se toarnă în mod egal în formele de hârtie stropite în prealabil cu ulei, se presară roşiile şi condimentele şi se dau la cuptor cu grătarul pus pe ghidajul de la centru şi, dacă aveţi cuptor electric, cu ventilaţia pornită. Dacă aţi folosit forme de hârtie mici, trebuie să le verificaţi dupa vreo 5 minute. Ouăle sunt coapte când o scobitoare introdusă în centrul preparatului iese curată.

În mod normal, în vreo 7 minute sunt gata, timp în care nu trebuie să stai lângă cuptor. Se serveşte cu o roşie, un ardei gras şi 2 felii de pâine neagră (ideal e să fie pâine fără drojdie, din cereale integrale şi seminţe), iar mărimea portiei depinde de mărimea formei de hârtie – de regulă, 2-3 forme mici sunt echivalente cu o formă mare. Omletă iese uşor din foaia de hârtie, se serveşte fără aceasta, acompaniată de roşie şi o felie de pâine integrală cu seminţe.

Pentru o porţie de egg muffin pentru un adult, calculată cu o felie de pâine şi o roşie, avem 250 kcal, 15 g proteine, 16 g lipide, 12 g carbohidraţi şi 4 g de fibre.

Fructe exotice


Călătoriile sunt întotdeauna un bun prilej de aventură, fie ea şi culinară. Mai ales că în ceea ce priveşte papilele gustative, nimic nu e mai interesant decât o suită complet nouă de gusturi, arome şi senzaţii tactile.

Fructele exotice sunt bune atunci când sunt proaspete, când tot profilul enzimatic este active şi vitaminele nu au început încă procesul de degradare. Asta nu înseamnă că cele câteva sortimente de fructe pe care le poţi găsi în supermarketurile din ţară nu sunt bune, însă îţi recomand varianta fructelor exotice consummate în locuri exotice. E mai plăcută şi mai interesantă!

Mai jos îţi prezint câteva fructe de care probabil că nu ai auzit până acum, dar pe care îţi recomand să le încerci măcar o dată!

1.Rambutan

Originar din arhipeleagul malaezian, numele acestui fruct înseamnă “păros”-şi nu avem nici un dubiu de unde le-a venit idea. Însă odată înlăturat exteriorul, fructul fraged şi cărnos se dezvăluie, Are un gust dulce-acrişor, aproape de strugurii albi. Te poţi întâlni cu preparate care conţin acest fruct mai ales în sud-estul Asiei, dar şi în Hawaii, iar reţetele variază enorm, de la salate delicioase de fructe sau sorbetto, până la rambutan umplut cu pastă de usturoi sau preparat pane. Consumat ca atare ajută în reducerea HTA, scade riscul de diabet zaharat, ajută procesul de digestive şi, aplicat sub formă de măşti cosmetice, tratează acneea şi are efect cicatrizant la nivelul leziunilor cutanate.

2. Pepenele cu corn, castravetele African sau kiwano este unul dintre cele mai frumoase fructe din lume, cu o coajă portocalie şi interiorul verde, care formează un minunat design geometric. Aromă sa te duce cu gândul la castravete, dar este acrişoară, cu note de lime şi o aromă discrete de banană. Deşi este originar din Africa, e posibil să te întâlneşti cu el şi în farfurii din Chile, Australia sau Nouă Zeelandă, mai ales în salate, îngheţate sau cocktailuri. Este puternic hidratant şi conţine antioxidanţi gama şi alfa tocopherol, care protejează sistemul nervos central, având rol în prevenţia Altzheimer şi Parkinson.

3. Cherimoya este la fel de exotică precum numele pe care îl are. Pulpa este albă, extreme de dulce şi de moale, având o textura apropiată de crema de vanilie. Ca aromă, se apropie de banană, piersici şi căpşuni la un loc! O să o găseşti în tot felul de cocktailuri şi smoothie-uri, în sudul Asiei sau în Anzi. În plus, în prezent se studiază intens efectele sale de lupta împotriva cancerului de colon şi limfomului Burkitt, iar prin rolul sau protector la nivel celular ajută în curele de refacere post infarct miocardic.

4. Zapote Prieto — sau “Chocolate pudding fruit” este originară din America centrală şi de sud şi se utilizează pentru diferite lichioruri sau gemuri cu o textură şi o aromă senzaţionale! Gândeşte-te doar la un gem cu gust de ciocolată! În plus, are acţiune puternic astringentă, fiind adesea folosit pentru vindecarea leziunilor cutanate sau pentru reducerea febrei de natură infecţioasă.

5. Miraclefruit este exact aşa cum îi spune numele, miraculoasă! Are proprietatea incredibilă de a păcăli papilele gustative, distorsionând gustul acru-astfel, lămâile şi limetele, consummate împreună cu sucul de miraclefruit, au gust dulce, dar păstrază aromă specifică. Aşa că, dacă ajungi în zonele din vestul Africii, ai toate şansele să bei cea mai bună limonadă din lume! Se foloseşte mult în curele de tratament post chimioterapie, având proprietatea de a reduce tulburările de gust.

6. Mâna lui Buddha este un fruct care pare desprins din filmele cu extratereştri, dar este de fapt un fruct din familia citricelor. Te vei întâlni cu el în China sau nord-estul Indiei, fie feliat în salate, fie în sucuri şi cocktailuri, având o aromă delicată, cu note de citrice. Se foloseşte mult că tonic şi vitaminizant, pentru că e bogat în vitamina C, dart e şi ajută să scapi de molii.

7. Canistel – sau fructul ou, are o textură similară cu oul fiert, dar este dulce şi se poate consuma ca atare. Se foloseşte mult în creme, îngheţată şi sorbet, cu care te vei întâlni mai ales în Asia, dar şi în Mexic, de unde şi provin. Se foloseşte în tratarea constipaţiei pentru că e bogat în fibre, dar are şi un conţinut ridicat de vitamine şi minerale, făcându-l o baza nutritiva şi săracă în calorii pentru îngheţate şi creme de fructe.

8. Chayote este un fruct care se prepară că o leguma, fiind asemănătoare cartofului ca textura – se consumă de obicei fiert, piure, copt sau prăjit, dar şi murat. E originar din America Centrală, insă il vei găsi cultivat în grădinile fermierilor din Nouă Zeelandă sau Australia. Aşa că nu te speria dacă o să primeşti un piure de Chayote, e catifelat şi uşor dulceag, cu un gust plăcut. Are proprietăţi puternic antiinflamatorii, fiind folosit cu success în ameliorarea simptomelor colonului iritabil şi în curele de slăbire.

9. Cucamelon – sau cum arată combinaţia între un castravete murat, un pepene verde şi un strugure. Te vei întâlni cu acest fruct drăgălaş în salate, salsa, sau ca garnitură la burtă de porc prăjită în Mexic şi America centrală, iar gustul pregnant de castravete murat îl face un acompaniament senzational pentru felurile principale. Prea multe beneficii savante pentru sănătate nu are, dar e deosebit de aspectuos.

10. Durian-ul este probabil cel mai misterios fruct din lume, cu o coajă externă dură şi ţepoasă, trebuie depus ceva efort că să ajungi la fructul galben şi moale din interior. Apoi este mirosul. Durianul este recunoscut că fiind sconcsul plantelor, dar în mod paradoxal gustul fructului pare să fie cu adevărat delicious. Aşa că dacă veţi reuşi să treceţi peste mirosul de şosete murdare, probabil că va veţi bucură de o experienţă absolut unică. Un beneficiu major al Durian-ului este că te face să apreciezi sconcşii :)

11. Feijoas sau Pineapple guava arată că un avocado de mărimea unui ou, dar au textura unor pere, cu aromă dulceagă a mandarinelor. Se folosesc ca atare, tăiate pe jumătate şic el mai probabil ţi se vor servi la masă în Nouă Zeelandă, unde se şi cultivă masiv. Este unul dintre cele mai alkaline fructe, fiind ideal în dietele de detoxifiere sau în terapiile anti cancer.

12. Jackfruit este cel mai mare fruct din lume care creşte în copac, aşa că ai grijă când te plimbi prin Bangladesh , să nu te lovească vreuna, mai ales că poate ajunge până la 40 de kilograme! Cu un conţinut ridicat în amidon şi fibre, cel mai probabil o să consumi acest fruct sub formă de chipsuri delicioase, prăjite în ulei aromat şi garnisit cu sosuri picante. Este benefic în tratarea hipertensiunii arteriale, în reducerea constipaţiei şi ajută la tratarea obezităţii.

Ca orice aventură, trebuie să ai totuşi grijă la siguranţă ta. Atunci când călătoreşti în locuri exotice încearcă să mănânci fructele bine spălate, iar dacă nu le consumi preparate termice încearcă să te asiguri că sunt respectate nişte minime norme de igienă. Faptul că localnicii le pot consumă fără probleme, nu înseamnă că şi sistemul tău imunitar e pregătit să ia contact cu orice aliment .